BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 12 noiembrie 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, o decizie care confirmă abordarea prudentă a instituției în fața unui context economic intern și extern marcat de incertitudini ridicate. De asemenea, BNR a hotărât să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%, alături de nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută.

Potrivit analizei BNR, rata anuală a inflației a înregistrat o creștere marginală în septembrie, atingând 9,88%, față de 9,85% în august, în principal din cauza majorării prețurilor la energie, combustibili și produse non-alimentare. Creșterea a fost temperată, însă, de ieftinirea legumelor și fructelor. În luna octombrie, inflația s-a redus ușor la 9,76%, pe fondul scăderii prețurilor la combustibili, dar cu o continuare a presiunilor venite din zona energiei electrice și a gazelor naturale.

BNR explică nivelul ridicat al inflației prin efectele expirării, la 1 iulie 2025, a schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și prin majorarea cotelor de TVA și a accizelor la începutul lunii august. Aceste șocuri inflaționiste au avut un impact puternic asupra prețurilor de consum, mai ales pe componenta exogenă a indicelui prețurilor de consum (IPC). În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat) a crescut la 8,1% în septembrie, de la 5,6% în iunie, ca urmare a transferului direct al noilor taxe în prețuri și a cererii reziliente pe anumite segmente de piață.

Pe plan economic, datele recente confirmă o creștere de 1,2% a PIB în trimestrul II 2025, după o perioadă de stagnare. În ansamblu, economia României a înregistrat o ușoară redresare a activității, susținută de consumul populației și de exporturile nete, în timp ce investițiile și formarea brută de capital fix au avut o contribuție modestă. Deficitul comercial s-a redus vizibil comparativ cu anul anterior, iar deficitul de cont curent a cunoscut o îmbunătățire mai temperată, în condițiile unor balanțe externe încă fragile.

În trimestrul III 2025, economia a arătat semne mixte: vânzările cu amănuntul au scăzut ușor, producția industrială s-a redus în lunile de vară, dar sectorul construcțiilor a avut o creștere puternică, mai ales pe segmentul rezidențial. Totodată, deficitul comercial și cel de cont curent și-au continuat tendința de contracție, confirmând o consolidare moderată a echilibrului extern.

Pe piața muncii, s-a observat o scădere a numărului de salariați în iulie și august, dar și o ușoară reducere a ratei șomajului BIM în trimestrul III. Intențiile de angajare au început să se redreseze la începutul trimestrului IV, însă presiunile salariale rămân ridicate. Costul salarial unitar din industrie a revenit la niveluri de două cifre în august, semnalând o continuare a tensiunilor pe piața muncii.

La nivelul pieței financiare, ratele interbancare au continuat să scadă ușor în luna octombrie, iar randamentele titlurilor de stat au atins cele mai mici niveluri din ultimul an. Totuși, cursul leu/euro a înregistrat o creștere abruptă la începutul lunii octombrie, urmată de o corecție, pe fondul ajustărilor de politică monetară la nivel internațional și al discuțiilor privind noile măsuri fiscale interne.

În ceea ce privește creditarea, dinamica anuală a împrumuturilor pentru sectorul privat a scăzut la 7,5% în septembrie, de la 8% în august, în principal din cauza temperării creditelor pentru companii și a încetinirii creșterii împrumuturilor de consum. Ponderea creditelor în lei a rămas dominantă, dar s-a redus ușor la 69,1%.

Conform Raportului asupra inflației – noiembrie 2025, publicat de BNR, instituția anticipează o scădere modestă a inflației în următoarele trei trimestre, urmată de o corecție abruptă în trimestrul III 2026, când vor dispărea efectele directe ale creșterilor de taxe și ale eliminării plafonărilor la energie. Inflația ar urma să reintre în intervalul țintă în prima parte a anului 2027, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste și a unei cereri interne mai slabe.

BNR subliniază că absorbția fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU, va fi crucială pentru contracararea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și pentru susținerea creșterii economice pe termen lung. Totodată, banca centrală continuă să monitorizeze atent impactul războiului din Ucraina, al tensiunilor comerciale globale și al deciziilor BCE și Fed, factori care pot influența direcția economiei românești.

Prin menținerea dobânzii-cheie la 6,5%, BNR urmărește stabilitatea prețurilor și echilibrul macroeconomic, într-o manieră care să sprijine o creștere economică sustenabilă. Următoarea ședință de politică monetară va avea loc la 19 ianuarie 2026, iar noul Raport asupra inflației va fi prezentat publicului pe 14 noiembrie 2025, la ora 11:00.