Dobânzile rămân neschimbate: De ce BNR evită relaxarea politicii monetare la început de 2026

Decizia Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 19 ianuarie 2026 confirmă strategia de prudență monetară adoptată de banca centrală într-un context economic și geopolitic marcat de incertitudini persistente. Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, alături de păstrarea dobânzii Lombard la 7,50% și a celei aferente facilității de depozit la 5,50%, transmite un mesaj clar piețelor: BNR rămâne concentrată pe combaterea inflației și pe menținerea stabilității macroeconomice, chiar dacă economia dă semne evidente de încetinire.

Evoluția inflației rămâne principalul argument în favoarea acestei abordări. Deși rata anuală a inflației a scăzut marginal în ultimele luni din 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, nivelul rămâne semnificativ peste ținta băncii centrale. Mai îngrijorătoare este însă dinamica inflației de bază. Indicatorul CORE2 ajustat a continuat să crească în trimestrul IV, până la 8,5%, alimentat de presiunile salariale, de așteptările inflaționiste ridicate, de scumpirea unor produse agroalimentare, de deprecierea leului față de euro și de efectele indirecte ale majorării prețurilor la energie electrică. Aceste evoluții indică faptul că inflația nu mai este doar un fenomen tranzitoriu, ci unul cu rădăcini structurale, dificil de combătut fără menținerea unor condiții monetare restrictive.

Indicatorii armonizați la nivel european confirmă această realitate. Inflația calculată pe baza IAPC s-a situat la 8,6% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației a urcat semnificativ, atât în metodologia națională, cât și în cea europeană. Aceste date plasează România în continuare printre economiile cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, un aspect cu implicații directe asupra puterii de cumpărare, competitivității și stabilității financiare.

Pe planul activității economice, tabloul este mixt și, pe alocuri, contradictoriu. Economia a intrat în teritoriu de contracție în trimestrul III din 2025, cu o scădere trimestrială de 0,2%, semnalând adâncirea deficitului de cerere agregată. Cu toate acestea, creșterea anuală a PIB a accelerat la 1,7%, susținută în principal de revenirea investițiilor, reflectată în dinamica pozitivă a formării brute de capital fix. Consumul privat a continuat să crească, iar exporturile nete au redevenit un factor de susținere a PIB, pe fondul unei scăderi mai accentuate a importurilor comparativ cu exporturile. Această evoluție a contribuit la reducerea deficitului comercial și la ajustarea graduală a deficitului de cont curent, chiar dacă deteriorarea balanței veniturilor primare rămâne un factor de risc.

Datele preliminare pentru trimestrul IV indică însă o stagnare economică, cu evoluții eterogene la nivel sectorial. Comerțul cu amănuntul și producția industrială continuă să fie afectate de cererea slabă, în timp ce sectorul construcțiilor rămâne un pilon de creștere, susținut de investiții publice și de fonduri europene. Piața muncii transmite semnale de temperare, prin scăderea numărului de salariați și restrângerea deficitului de forță de muncă, în timp ce costurile unitare cu forța de muncă din industrie reîncep să crească, alimentând presiuni inflaționiste suplimentare.

Pe piețele financiare, deciziile BNR au contribuit la o reducere graduală a dobânzilor interbancare și a randamentelor titlurilor de stat, care au atins minimele ultimelor 13-14 luni. Cursul de schimb leu/euro a manifestat o tendință de depreciere controlată, influențată atât de factorii externi, precum așteptările privind politica monetară a Fed, cât și de contextul fiscal intern. În raport cu dolarul american, leul s-a întărit semnificativ, pe fondul slăbirii monedei SUA pe piețele internaționale.

Perspectivele pentru 2026 indică o scădere lentă a inflației în primele luni ale anului, urmată de o temperare mai vizibilă în a doua parte, pe măsură ce efectele de bază și șocurile fiscale se estompează. Consolidarea bugetară, deși necesară, va avea un impact contracționist asupra economiei, ceea ce justifică menținerea unei politici monetare prudente. În acest context, absorbția fondurilor europene, în special prin programul Next Generation EU, devine crucială pentru susținerea investițiilor, a reformelor structurale și a tranziției energetice.

Prin decizia de a menține dobânda-cheie și instrumentele asociate la nivelurile actuale, BNR își reafirmă angajamentul față de stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară. Mesajul transmis este unul de continuitate și vigilență, într-o perioadă în care riscurile interne și externe rămân ridicate, iar echilibrul dintre combaterea inflației și susținerea creșterii economice este mai fragil ca oricând.