FinNews

4 tendințe de pe piața valutară care vor influența economia globală în 2023

Anul 2023 se preconizează a fi o perioadă plină de provocări. Criza energiei continuă să afecteze Europa, nivelul inflației se va menține ridicat până în 2024, iar scenariul unei recesiuni economice pare iminent. Este de așteptat ca piața valutară să reacționeze la acești factori prin accentuarea volatilității cursurilor de schimb, cu efecte negative asupra situațiilor financiare ale companiilor. Analiștii iBanFirst, unul dintre cei mai mari furnizori de schimb valutar și plăți internaționale din Europa, explică principalele tendințe care vor influența economia globală, precum și activitatea importatorilor și exportatorilor în 2023.

1. Volatilitatea monetară schimbă jocurile competitive

Volatilitatea cursului de schimb valutar are un impact direct asupra condițiilor economice generale și, în special, asupra lanțului de aprovizionare. Iar Statele Unite ale Americii ar putea fi cele mai afectate în decursul acestui an. De exemplu, cu o asemenea scădere a yenului în raport cu dolarul (minus 14 % de la 1 ianuarie), a devenit mult mai ieftin să produci în Japonia decât în Statele Unite, în timp ce, în trecut, producția în Japonia era mai scumpă comparativ cu SUA. Dacă această situație se va menține, va conduce probabil la o relocalizare a unităților de producție în proximitatea clienților.

În contextul în care volatilitatea din piața valutară tinde să se accentueze, analiștii iBanFirst recomandă firmelor românești să adopte măsuri de protejare împotriva riscului valutar, pentru a-și menține avantajul competitiv pe piețele internaționale.

„Volatilitatea pieței valutare este departe de a fi o problemă a multinaționalelor. Aceasta poate afecta orice companie, indiferent de dimensiune, care are operațiuni transfrontaliere. Implementarea unei strategii de gestionare a riscului valutar ar trebui luată în considerare de o companie în următoarele situații: fie aceasta își facturează exporturile sau costurile aferente activității în valută (filiale, salarii etc.), plătește pentru mărfurile sau serviciile importate în valută sau are angajamente de achiziții față de furnizorii străini”, afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.  

2. Lichiditatea USD, factorul subiacent

Evoluția lichidității USD este de o importanță capitală, având în vedere că operăm într-o lume centrată în jurul dolarului. Aceasta influențează profund direcția economiei și a activelor financiare. Există mai multe moduri de a calcula lichiditatea USD. O practică obișnuită constă în urmărirea evoluției masei monetare în USD în principalele economii.

Lichiditatea USD a atins un nivel record în perioada Covid, băncile centrale deschizând masiv robinetul de creditare. Însă lucrurile s-au schimbat de atunci. Revenirea inflației a forțat băncile centrale să adopte o politică monetară mai restrictivă. Chiar și Banca Japoniei, care a stat deoparte multă vreme, a semnalat că ar putea să se îndepărteze de politica monetară ultra-relaxată pentru a combate nivelul ridicat al inflației. Acest lucru duce la o contracție a lichidității USD: „Potrivit estimărilor noastre, lichiditatea USD a revenit acum la nivelurile atinse în 2015, când China a devalorizat yuanul. Având în vedere că inflația nu va dispărea peste noapte, obligând astfel băncile centrale să rămână prudente pentru o perioadă destul de lungă de timp, este de așteptat ca această contracție să se mențină cel puțin pe termen scurt, însemnând T1 sau chiar T2 al anului 2023”, adaugă Alin Latu.

3. O gură de oxigen pentru țările emergente: deprecierea pe termen scurt a dolarului

După maximul ultimilor 10 ani, atins la sfârșitul lunii septembrie 2022 (în jurul valorii de 114), indicele dolarului urmează o tendință descendentă accentuată. Aceasta este o veste bună pentru începutul anului 2023 deoarece un dolar puternic are un impact net negativ pentru economia globală. Potrivit Fondului Monetar Internațional, aproximativ jumătate din totalul împrumuturilor transfrontaliere și al titlurilor de creanță internaționale sunt denominate în dolari americani. Piețele emergente sunt, de obicei, cele mai vulnerabile, în special sectorul corporatist privat, care tinde să aibă un nivel ridicat de datorii denominate în dolari. Pe măsură ce ratele dobânzilor la nivel mondial cresc, condițiile financiare s-au înăsprit considerabil pentru multe țări. Un dolar mai puternic nu face decât să accentueze aceste presiuni, în special pentru unele piețe emergente care prezintă deja un risc ridicat de îndatorare.

4. Perechea euro/dolar, un nou scenariu

De asemenea, în mai puțin de trei luni s-a schimbat drastic și scenariul monedei euro. La sfârșitul lunii septembrie 2022, perechea euro/dolar a atins cel mai scăzut punct din ultimii 20 de ani, în jurul valorii de 0,95, în corelație cu vârful indicelui dolarului. În prezent, aceasta tranzacționează în intervalul 1,05 – 1,07. Acest lucru nu este complet surprinzător. Atunci când poziția netă față de euro este foarte mare – a se vedea în graficul de mai jos, care arată poziționarea traderilor FX la sfârșitul lunii septembrie 2022 – de obicei urmează o revenire puternică.

În acest caz specific, revenirea a fost alimentată de măsurile de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană, precum și de alți factori (de exemplu, criza energetică din Europa nu este atât de gravă pe cât se aștepta). Pe termen scurt și mediu, cel mai probabil va continua să domine sentimentul pozitiv. Însă perechea euro/dolar trebuie să acumuleze mult momentum pentru a se îndepărta de zona 1,0775, care servește drept punct de rezistență . Acest lucru ar putea fi complicat în absența unor mișcări reale ale pieței în următoarea perioadă.